miercuri, 25 iulie 2012

Codul muncii 2012

13. Codul muncii a fost republicat in Monitorul Oficial nr. 0345 din 18 Mai 2011
12. Legea 40/2011 a modificat substantial Legea 53/2003 - Codul Muncii, fiind publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 225 din 31 martie 2011;
11. Legea 49/2010 a modificat art.56 si 61 din Legea 53/2003 - Codul Muncii, fiind publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 29/03/2010;
10. Legea 331/2009 a modificat lit.e) a alin.(1) al art. 276 din Legea 53/2003 - Codul Muncii, fiind publicata in Monitorul oficial, Partea I nr. 779 din 13/11/2009, actul intrand in vigoare la data de 16 noiembrie 2009;
9. OUG 148/2008 a modificat de asemenea art. 296 si 298 din Legea 53/2003 - Codul Muncii, fiind publicata in Monitorul Oficial, Partea I nr. 765 din 13/11/2008;
8. Legea nr. 202/2008 a modificat alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 - Codul Muncii, fiind publicata in Monitorul Oficial nr. 728 din 28/10/2008, actul intrand în vigoare la data de 31 octombrie 2008;
7. Legea 237/2007 a modificat alineatul 1 al articolului 269 din Legea 53/2003 - Codul Muncii, fiind publicata in Monitorul Oficial nr. 497/25.07.2007.
6. O alta reglementare de modificare si completare este Legea 94/2007 privind aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 55/2006 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial nr.264/19 aprilie 2007;
5. Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr.55/2006 a modificat si completat Legea 53/2003 privind Codul Muncii (fiind publicata in Monitorul Oficial nr.788 din 18 septembrie 2006).
4. Ordonanta de Urgenta 65/2005 a fost de asemenea modificata prin Legea de aprobare 371/2005 (publicata in Monitorul Oficial nr.1.147 din 19 decembrie 2005).
3. Codul muncii prezentat respecta modificarile la zi aduse de Ordonanta de Urgenta a Guvernului 65/2005, privind modificarea si completarea Legii nr. 53/2003, publicata in Monitorul Oficial nr. 576 din 05.07.2005.
2. Codul Muncii a fost modificat si prin Legea 241/2005 privind prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, publicat in Monitorul Oficial nr. 672 din 27.07.2005.
1. Codul Muncii a fost modificat prin Legea 480/2003 pentru modificarea lit. e) a art. 50 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial nr. 814 din 18.11.2003.

joi, 19 iulie 2012

Ghid practic pentru Recunoastere/eliberare diploma de licenta Universitatea Spiru Haret


1.     Notiuni

Care este nedreptatea?
Absolventiilor Universitatii Spiru Haret, promotiile 2008-2009, ai programele ID si FR neacreditate de ministrul Educatiei la momentul respectiv, doamna Ecaterina Andrnescu, nu li se recunoste examenul de licenta. In conditiile in care in care intre acesti studenti si studentii programelor la zi nu exista nici o diferenta in ceea ce priveste sustinerea examenului de licenta este total discriminatorie nerecunoasterea diplomelor obtinute.
Problema ivita imbraca doua forme, in sensul ca exista studenti care au sustinut examenul de licenta si au obtinut o diploma care sa le ateste studiile, insa nu li se recunosc aceste diplome la locurile de munca, nu li se permite continuarea studiilor si o alta categorie de studenti care au sustinut exemenul de licenta, au primit o adeverinta de studii corespunzatoare, insa li se refuza eliberarea unei diplome definitive care sa le recunoasca calitatea de persoane licentiate.

Cine sunt vinovatii?
In toata aceasta situatie, principalii vinovati sunt Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, precum si Universitatea Spiru Haret. Aceste institutii sunt vinovate in egala masura, avand in vedere ca ambele cunosteau existenta lipsei acreditarilor si autorizarilor necesare si nu au luat nicio masura pentru remedierea problemelor create studentilor. Am putea chiar sa spunem ca Ministerul este in primul rand vinovat pentru lipsa lui de diligenta in rezolvarea situatiei studentilor, acesta sesizand numai existenta problemei si apoi devenind pasiv fata de aceasta problema, desi trebuia sa ia masuripentru indreptarea situatiei si nu sa astepte o solutionare de la sine a problemei.
A spune in acest moment unui masterand care isi continua studiile de licenta la o Universitate acreditata si autorizata ca nu i se recunoaste Diploma de Licenta pe baza careia isi continua studiile este abuziv si incalca drepturile persoanei respective, , fiind vorba de drepturi castigate care nu mai pot fi anulate pentru ca Ministerul a devenit dintr-o data activ cu privire la neacreditarea si neautorizarea Universitatilor.
Ce se poate face in aceasta situatie?
In aceasta situatie absolventii carora nu li se recunosc studiile au doua optiuni:
Ø  Sa cheme in judecata Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului pentru a-l obliga sa recunoasca Diplomele de licenta eliberate sau sa elibereze Diplomele aferente examenului de Licenta.
Ø  Sa cheme in judecata Universitatea Spiru Haret pentru a o obliga sa-i despagubeasca pe studenti pentru banii cheltuiti, timpul consumat, stresul prin care au trecut in ceea ce priveste sustinerea examenelor, precum si cel datorat nerecunoasterii diplomelor si amenintarii constante a locurilor de munca pe care sunt incadrati.

2.     Legislatia aplicabila
Temeiul juridic al proceselor intentate impotriva Ministerului Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si Universitatii Spiru Haret se bazeaza pe textele legii 554/2004, pe legea invatamantului nr. 1/2011 dar si pe Constitutia Romaniei, intrucat absolventilor USH le sunt incalcate drepturi fundamentale ce le sunt garantate prin Constitutie.


3.     Etape/Metode

Etapa 1 – Procedura antejudiciara
Se depune o plangere prealabila catre Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si catre Facultatea Universitatii Spiru Haret ale carui studii au fost absolvite.

Etapa 2- Procedura Judiciara
Dupa primirea raspunsului de Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului si de la facultate, sau dupa 30 de zile de cand a fost depusa plangerea si nu a fost solutionata, se intenteaza actiunea de chemare in judecata a Ministerul Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului  dar si a Universitatii Spiru Haret, urmand a se stabili  termele de judecata.
Termenele de judecata sunt acordate aleatoriu de catre calculatorul Registraturii Judecatoriei la care s-a depus actiunea. Daca termenul obtinut este foarte indepartat, se poate face o cerere de preschimbare termen pentru judecarea cat mai rapida a cauzei. Intreaga procedura judiciara poate dura un an .

Etapa 3 – Obtinerea/ recunoasterea diplomei
Dupa castigarea procesului, cu hotararea castigata, se merge la Facultatea Universitatii Spiru Haret unde se face o cerere de punere in executare a sentintei obtinute. Astfel solicitantul va intra in posesia diplomei pentru care s-a judecat.
Acte necesare
In demararea procedurii, o serie de documente ar fi utile cauzei:
-          Diploma de Licenta/Adeverinta de Licenta;
-          Foaie matricola (necesara numai in cazul recunoasterii diplomei);
-          Contract de studii;
-          Chitante care atesta plata taxelor corespunzatoare anilor de studii;
-          Cereri de eliberare a diplomelor de Licenta/ de recunoastere a Diplomelor de Licenta;
-          Eventuale raspunsuri din partea Universitatii;
-          Confirmari de primire (necesare numai in cazul eliberarii diplomei);
-          Orice alte documente in legatura cu Universitatea Spriru Haret.

4.     Concluzii
O situatie inadmisibila in orice alta tara europeana, a scos la iveala nepasarea autoritatilor cu privire haosul generat chiar de ele insasi, in urma caruia  mii de romani care au de suferit prin pierderea cresterilor salariale sau chiar a locurilor de munca. Doar absolventii USH ai promotiilor 2008 si 2009 stiu  la cate umilinte au fost supusi prin numeroasele telefoane date si adrese inutile facute la facultate. Numarul mare al proceselor aflate pe rol in toata tara dar si numarul mare al hotararilor castigate de absolventii USH, doveste ca singura modalitate de a se face dreptate este prin intermediul instantei.
Este dezolant ca de 3 ani de zile, situatia a ramas neschimbata si toti ministrii care au venit la guvernare au promis lucruri ce s-au dovedit a fi neadevarate. Insa zecile de mii de absolventi aflati in aceasta situatie  nu sunt o categorie de populatie de care Ministerul Educatiei poate abuza dupa bunul plac, iar Justitia nu a intarziat sa faca dreptate si in cazul acesta.
Este important ca absolventii Universitatii Spiru Haret (USH), care vor sa li se recunoasca studiile si care nu au intentat déjà actiunea de chemare in judecat, victimele Ministerului, care si-a pus antetul pe diplome, dar si ale Universitatii, care a organizat programele de studiu, sa stie ca pot da in judecata atat Universitatea Spiru Haret cat si Ministerul Educatiei. Numai pe aceasta cale mai pot obtine eliberarea sau recunoasterea diplomei de licenta!

 

Afla mai multe despre cum iti poti obtine diploma  sau

Ghid practic pentru divort


1.     Notiuni
v Divortul – un moment dificil

Divortul este un moment dificil in viata unui om, un moment de rascruce care cu greu poate fi trecut. De aceea este important sa se reflecteze adanc inainte de a lua o astfel de decizie si numai in cazul in care nu mai exista nici o cale de a restabili echilibrul si armonia in cadrul mariajului, este indicat sa se recurga la desfacerea casatoriei.
Asa cum incheierea casatoriei se pronunta numai prin acordul partilor, asa se face ca si pentru desfacerea casatoriei este nevoie de exprimarea dorintei oricarui sot, fiecare sot avand dreptul sa solicite acest lucru.  Asa se face ca un divort se poate pronunta:

 fara a se stabili o culpa, atunci cand se desfasoara procedura simplificata a divortului prin acord, prin cererea ambilor soti
  din culpa exclusiva a unuia dintre soti, la cererea celuilalt sot
  din culpa comuna, la cererea unuia dintre soti
  la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin 2 ani
 la cererea aceluia dintre soti a carui stare de sanatate face imposibila continuarea casatoriei


v Motive de divort
Codul Familiei prevede ca legamantul casatoriei se poate desface atunci cand datorita unor motive temeinice relatiile dintre soti sunt grav afectate iar continuarea casatoriei nu mai este posibila.

Codul Familiei nu specifica care sunt motivele temeinice in baza carora se poate cere desfacerea casatoriei prin divort, cu exceptia celor prevazute de articolul 38, alineatul 2.
Experienta practica judiciara a demonstrate  ca cele mai frecvente motive de desfacere a casatoriei sunt:
·         Infidelitatea conjugala
·         Actele violenta si injuriile grave
·         Parasirea domiciliului conjugal de catre unul dintre soti
·         Viciul betiei
·         Starea sanatatii ce face imposibila continuarea casatoriei
·         Existenta unor nepotriviri de ordin fizic ce afecteaza raporturile conjugale

v Tipuri de divort

I. Divort de comun acord

Divortul de comun acords reprezinta varianta cea mai scurta, facila si eleganta modalitatea de a incheia o casatorie.
Conditii ce trebuiesc indeplinite pentru a putea divorta de comun acord:
Ø  pana la data cererii de divort a trecut cel putin 1 an de la data incheierii casatoriei;
Instanta va respinge actiunea daca cerere de divort prin acordul partilor se va introduce mai devreme de 1 an.
Ø  sa nu existe copii minori rezultati din casatorie(nu dintr-o alta casatorie)
In cazul divortului prin comun acord nu se administreaza probe cu privire la motivele de divort, nu se audiaza martori, casatoria se incheie fara a se stabili cui apartine culpa. Hotararea obtinuta prin pronuntarea divortului prin acordul partilor este definitiva si irevocabila in ceea ce priveste solutia divortului.

II. Divort din motive temeinice

Daca divortul nu poate fi prin acordul comun al partilor, atunci unul dintre soti (reclamantul) va inainta o cerere de divort instantei competente impotriva celuilalt sot (parat). Paratul poate formula si el cerere de divort.
Conditii necesare pentru a se pronunta divortul din motive temeinice:
  • Existenta unor motive temeinice
  • Acestea sa fi vatamat grav raporturile dintre soti
  • Continuarea casatorie sa nu fie posibila

II a. Divort din culpa comuna

In cazul in care conditiile prevazute de Codul Familiei pentru divort prin acord (de exemplu exista copii minori rezultati din casatorie) iar sotii sa fie de acord asupra tuturor aspectelor importante incluse in cererea de divort, precum:
  • Incredintare copii
  • Nume dupa divort
  • Pensie de intretinere
In aceasta ipoteza, sotii vor putea cere desfacerea casatoriei prin divort din culpa comuna, si vor solicita ca probe, acte si un martor comun.

II b. Divorta din culpa exclusiva a unuia dintre soti

In situatia in care nu este posibil divortul prin acord sau divortul din culpa comuna, reclamantul va trebui sa dovedeasca cu probe atat culpa paratului cat si faptul ca raporturile dintre soti sunt grav si iremediabil vatamate iar continuarea casatoriei nu este posibila. In cazul divortului din culpa exclusiva a unui sot se vor audia martori si se vor folosi ca probe inscrisuri sau alte mijloace.

v  Partajul bunurilor
Partajul bunurilor comune obtinute in timpul casatoriei se poate face concomitent cu divortul, daca cei doi soti solicita acest lucru. Partajul se poate realize insa si dupa obtinerea hotararii de divort.

Cum se face impartirea?
Conform  Art. 31 din Codul Familiei reprezinta bunuri proprii ale fiecarui sot:
  • bunurile dobandite inainte de incheierea casatoriei;
  • bunurile dobandite in timpul casatoriei prin mostenire, legat sau donatie, afara numai daca dispunatorul a prevazut ca ele vor fi comune;
  • bunurile de uz personal si cele destinate profesiunii unuia dintre soti;
  • bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de investitii si inovatii, precum si alte asemenea bunuri;
  • indemnizatia de asigurare sau despagubirea pentru pagube pricinuite persoanei;
  • valoarea care reprezinta si inlocuieste un bun propriu sau bunul in care a trecut aceasta valoare.
Impartirea bunurilor comune se va face prin intelgerea sotilor sau, daca nu se intampla acest, prin hotarare judecatoreasca pe baza dovezilor si a sustinerii punctelor de vedere ale celor doua parti. Instanta va stabili astfel cota-parte a fiecarui sot proportional cu contributia sa la dobandirea si conservarea bunurilor.
Important! In stabilirea aportului fiecarui sot la dobandirea bunurilor se va lua in considerare si munca femeii pentru cresterea copiilor si pentru ingrijirea gospodariei.
Printre probele folosite in procesul de partaj, pot fi:
  • contracte
  • facturi, chitante, documente fiscale
  • martori

2.     Legislatia aplicabila
Principalele texte de lege care reglementeaza divortul sunt Codul Civil si Codul Familiei.
Cele mai importante prevederi legate de divort se regasesc in Codul Civil, CARTEA II - Despre familie, Capitolul VII - Desfacerea casatoriei, Art. 373 si urmatoarele.

3.     Intrebari frecvente
Cat costa un divort?
In general, costurile unui divort sunt reprezentate de:
Ø  Taxa de timbru divort - 39 lei
Ø  Onorariu avocat
Daca divortul se realizeaza concomitant cu procesul de partaj, se mai includ urmatoarele costuri:
ü  Taxa timbru partaj
ü  Costuri expertize partaj
ü  Costuri de legalizari judecatoresti, notariale (daca este cazul)
In general, onorariul avocatului variaza in functie de complexitatea cazului.

Cat dureaza un divort?
In functie de complexitatea cazului dar si de tipul de divort (daca este prin acordul partilor sau nu, daca divortul se judeca odata cu partajul sau nu, s.a.),  divortul se pronunta in medie intre 2-6 luni, dar poate dura si mai mult in functie de instanta de judecata.
Daca sotii se inteleg cu privire la impartirea bunurilor, judecarea partajului concomitent cu divortul, adauga in genere doar 1-2 luni la termenul de finalizare al procesului.


4.     Concluzii
Divortul este un moment dificil in viata unui om, ce implica numeroase schimbari de proportii majore.  Deciziile care sunt luate in acest moment vor avea impact asupra restul vietii, de aceea este important sa aveti un specialist care va fie alaturi si care, pe baza experientei, sa va indrume in cadrul acestui proces, pentru ca schimbarile ce vor urma divortului sa fie in avantajul dumneavoastra.
 Asistenta unui avocat pe parcursul procesului de divort sau partaj,  este mai mult decat recomandata, acesta putand sa va ofere serviciile de specialitate necesare pentru obtinerea unei hotarari de divort si de partaj in mod corect.


luni, 16 iulie 2012

Motivarea CCR pentru legea referendumului

CC constată că, pentru validitatea referendumului, trebuie îndeplinită aceeaşi condiţie pentru toate tipurile de referendum, articolul 5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale.

Ţinând cont de jurisprudenţa sa în materie, Curtea constată că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, având în vedere că niciun text constituţional nu condiţionează dreptul legiuitorului de a opta pentru fixarea unei anumite majorităţi care să se pronunţe pentru demiterea prin referendum a
Preşedintelui României. Demiterea Preşedintelui României prin referendum reprezintă o sancţiune pentru săvârşirea unor fapte grave, motiv pentru care Curtea reţine că este justificat ca aceasta să fie aprobată de cetăţeni cu majoritatea voturilor valabil exprimate", se arată în motivarea deciziei luate de CC în 10 iulie cu privire la legea de modificare a reglementărilor privind referendumul.

Curtea constată totodată că rezultatul referendumului depinde de îndeplinirea cumulativă a două condiţii: una referitoare la numărul minim de cetăţeni care trebuie să participe la referendum pentru ca acesta să fie valabil şi una privitoare la numărul de voturi valabil exprimate, care determină rezultatul referendumului. "Aceste condiţii sunt detaliate în art.5 alin.(2) şi, respectiv, art.10 din Legea nr.3/2000. Potrivit art.5 alin.(2), «Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente»", se arată în document.

Curtea observă că, "în varianta redacţională dedusă în cauza de faţă controlului de constituţionalitate, Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/2000 oferă o reglementare unitară pentru toate tipurile de referendum consacrate de Constituţie, dând expresie şi exigenţei reprezentativităţii sub aspectul rezultatului votului. ".
De asemenea, Curtea constată că şi condiţia ce trebuie îndeplinită pentru validitatea referendumului este aceeaşi pentru toate tipurile de referendum, art.5 alin.(2) din Legea nr.3/2000 impunând întrunirea majorităţii absolute care constă în jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.

"Curtea reţine că aceasta reprezintă o condiţie esenţială pentru ca referendumul să poată exprima în mod real şi efectiv voinţa
cetăţenilor, constituind premisa unei manifestări autentic democratice a suveranităţii prin intermediul poporului, în conformitate cu principiul statuat în art.2 alin.(1) din Legea fundamentală. Participarea la referendum a majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele
electorale permanente reprezintă un act de responsabilitate civică, prin care corpul electoral urmează să se pronunţe cu privire la sancţionarea sau nu a Preşedintelui României, având posibilitatea demiterii sau menţinerii acestuia în funcţie", se mai arată în document.

CC a decis, în 10 iulie, că Legea pentru modificarea art.10 din Legea nr.3/200o privind organizarea şi desfăşurarea referendumului este constituţională, în măsura în care asigură participarea la referendum a cel puţin jumătate plus unul din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.